Istorie

Comuna Cornești este atestata documentar în anul 1306. Localitatea își deapănă firul existenței din timpuri stravechi. Cercetările arheologice efectuate în Cornești, localitate componenta a comunei au dat la iveală așezări care datează din Preistorie. A fost astfel identificată, pe baza de marturii certe existentă așezării ”Movila Strajei”, dealul Gâlmejului.

Clădirile si monumentele istorice existente pe raza comunei Cornesti, judetul Cluj, sunt urmatoarele:

  • „Movila Strajei”dealul Galmejului, așezare – datează din Preistorie – localitatea Cornești;
  • Biserica Ortodoxă „Sfinții Arhangheli Mihail si Gavriil”, din localitatea Lujerdiu, comuna Cornești ctitorită de voievodul Mihai Vitezul, datează din secolul al XVI-lea;
  • Biserica romano-catolică „Sf.Maria Mare”, din localitatea Cornești, datează din 1725;
  • Biserica reformată cu clopotnița de lemn datează din jurul anilor 1700, din localitatea Tiocu de Jos, comuna Cornești;
  • Ansamblul Bisericii reformate, din localitatea Tiocu de Jos, comuna Cornesti, dateaza din secolul al XIV-XVIII -lea;
  • Biserica Ortodoxă de lemn „Sf. Arhangheli Mihail si Gavriil”, din localitatea Tioltiur, comuna Cornești – datează din 1800;
  • Biserica Ortodoxa din localitatea Tioltiur, comuna Cornești, datează din secolul al XVI-XVIII-lea;
  • Biserica reformată din localitatea Stoiana, comuna Cornești, datează din secolul al XV-lea;
  • Biserica reformată din localitatea Tiocu de Sus, comuna Cornești, datează din secolul al XIII-XV-lea;

Începand cu anul 2010 se va organiza în fiecare localitate serbarea „Fiii satului”. În localitatea Stoiana, în conacul unde a trait familia Sorban , exista”Fundația culturală „Guillem Sorban”.

Familia Sorban se trăgea dintr-o veche familie nobiliară românească din Ardeal atestată încă din 1266 printr-o diplomă a regelui Bela al IV-lea. Compozitorul Guilelm Sorban a publicat, în 1894, la Leipzig lucrarea “Zece cântări populare românești”, iar la Viena, in 1900 Album de compoziții românești, în care există și doua texte inedite, de George Cosbuc, Guilelm Sorban devenind celebru datorită melodiilor pentru poeziile „Pe langă plopii fară soț”si „Mai am un singur dor”. Raoul Sorban, fiul compozitorului, pe langă titlul oferit de Institutul Comemorativ al Martirilor si Eroilor Holocaustului, a primit si o altă distincție: „Cetațean de Onoare al Statului Israel”, la 5 decembrie 1990.

Printre alte demnitați obtinute în viața de Raoul Sorban, amintim:

  • „Cetățean de Onoare al municipiului Cluj – Napoca” 1993;
  • „Cetățean de Onoare al comunei Cornești, județul Cluj” 1995;
  • „Cetățean de Onoare al municipiului Gherla” 1997;
  • „Cetățean de Onoare al municipiului Dej” 1997;
  • „Doctor Honoris Causa” al Academiei de Muzica „Gheorghe Dima” 1999 si aceiași distincție oferită de Universitatea din Oradea în anul 2002;

Raoul Sorban a fost colaborator cu studi, articole si critică de artă la numeroase publicații din țară și a ținut numeroase conferințe:

  • în țară la: București, Cluj, Arad, Iași, Craiova, Oradea, Sibiu, Baia Mare, Târgu Mureș, Suceava, Sighișoara, Dej, Galați, Ploiești, Bârlad, Sighetul Marmației;
  • în străinătate la: Milano, Viena, Veneția, Graz, Budapesta, Varșovia, Paris, Amsterdam, Ierusalim, München, Köln, Haifa, Madrid.